ANUL 2019 LA BVB Randamente excepţionale şi tranzacţionare tot mai slabă

Demarat sub ameninţarea OUG 114, care a îngenuncheat piaţa noastră de capital la finele lui 2018 şi începutul lui 2019, anul tocmai încheiat s-a dovedit a fi unul dintre cei mai buni în termeni de rentabilitate pentru Bursa de Valori Bucureşti (BVB) de la reînfiinţarea sa din 1995 şi până în prezent, toţi indicii pieţei dezvoltând trenduri ascendente clare pe parcursul cărora au marcat creşteri de peste 30% şi chiar de aproape 47% în cazul BET-TR.

Foarte puţini dintre actorii pieţei mizau pe o astfel de evoluţie mai ales după ce, chiar la mijlocul lunii ianuarie a anului trecut, indicele BET cobora la nivelul de 6.935 de puncte, cotaţie nemaiatinsă de peste doi ani, pe fondul apariţei informaţiei conform căreia executivul de atunci intenţiona să aplice trimestrial taxa pe activele bancare prevăzută în Ordonanţă şi nu anual, cum se credea iniţial. Astfel, efectul negativ asupra profitabilităţii sectorului bancar, domeniu bine reprezentat la BVB, se prefigura a fi de patru ori mai mare decât cel estimat la scurt timp după ce măsurile din OUG114 au fost făcute publice, ceea ce a antrenat vânzări masive de acţiuni, în special ale Băncii Transilvania (TLV) şi BRD - Groupe Societe Generale (BRD), cele două instituţii de credit cu importanţă majoră la BVB.

• Avalanşă de semnale pozitive pentru cotaţii, începând cu jumătatea lunii ianuarie

Nivelul de 6.935 de puncte înregistrat în ianuarie de indicele BET a fost minimul de la care piaţa a început să crească, trendul ascendent dezvoltat pe tot parcursul lui 2019 fiind alimentat de un cumul de factori printre care rezultatele financiare în creştere (atât cele aferente lui 2018 cât şi cele înre­gistrate pe parcursul anului trecut) pentru o mare parte a companiilor lis­tate, dividendele cu randamente ridicate (probabil din nou printre cele mai mari din lume) şi ameliorarea unor prevederi din OUG 114. De asemenea, ca urmare a prăbuşirii pieţei din decembrie 2018 - ianuarie 2019, avansul cotaţiilor a plecat de la o bază joasă, element de natură să favorizeze creşteri procentuale mari ale preţurilor.

La începutul lunii iunie, indicele BET a depăşit decisiv nivelul anterior Ordonanţei, în contextul diminuării substanţiale a cerinţelor de majorare a capitalului pentru administratorii de fonduri Pilon II, a rezultatului votului pentru alegerile europarlamentare şi a referendumului pentru justiţie. În plus, MSCI a reclasificat Argentina în categoria pieţelor emergente, ceea ce a dus la creşterea ponderii acţiunilor din ţara noastră în MSCI Frontier Markets Index şi la fluxuri noi de capital pentru titlurile listate la BVB.

• BVB - piaţă emergentă secundară

În data de 26 septembrie, agenţia de evaluare londoneză FTSE Russell a anunţat că va promova piaţa noastră de capital în categoria celor emergente secundare începând cu luna sep­tembrie 2020.

Banca Transilvania, Romgaz (SNG) şi BRD - Groupe Societe Generale erau, la acel moment, cei trei emitenţi de la BVB care îndeplineau criteriile de lichiditate ale agenţiei de evaluare, care urmează să le includă, începând cu toamna anului viitor, în indicii săi globali şi de pieţe emergente.

Alte companii cu potenţial de a intra în indicii FTSE Russell sunt Nuclearelectrica (SNN), Transelectrica (TEL), Transgaz (TGN), OMV Petrom (SNP) şi Electrica (EL), conform declaraţiilor directorului general al bursei noastre, Adrian Tănase.

Promovarea într-o nouă ligă presupune intrarea de capitaluri suplimentare la BVB, iar o estimare în acest sens a venit de la Chris Woods, Managing Director Governance, Risk & Policy FTSE Russell, care ne-a precizat, în octombrie, că doar investiţiile fondurilor administrate pasiv în acţiunile lis­tate la bursa nostră ce vor fi incluse în indicii agenţiei de evaluare se vor situa între 100 şi 200 de milioane de dolari.

Însă, oficialul FTSE Russell a subliniat că este vorba despre o subestimare pentru că sunt şi fonduri cu administrare activă care vor include ţara noastră în universul lor investiţional, precum şi alte fonduri care au indicii agenţiei londeze de rating drept benchmark, dar care nu raportează acest lucru.

• Indicii din Statele Unite pe noi culmi, în contextul schimbării politicii Fed-ului

În plan extern, bursele au marcat creşteri susţinute, cu maxime istorice pentru indicii din Statele Unite, îndeosebi ca urmare a schimbării dramatice a politicii Federal Reserve, conform CNBC.

În 2018, Fed-ul a ridicat rata de politică monetară de patru ori, culminând cu un episod de creştere în decembrie, ce a dus dobânda cheie din Statele Unite la 2,5%. Anul trecut povestea a fost diferită, iar Federal Reserve a redus de trei ori dobânda de politică monetară, într-un demers profilactic de a atenua efectele războiului comercial dintre SUA şi China sau perspectivele încetinirii economice la nivel global.

Ratele de dobândă în scădere au trimis investitorii în căutarea de randamente mai bune, ceea ce a direcţionat fluxuri masive de capital în acţiuni cu perspective de creştere, de a plăti dividende, sau ambele.

Către finalul anului, administraţia Trump şi Beijing-ul au convenit asupra condiţiilor unui acord comercial, numit "Faza 1", ceea ce a marcat o pauză în tensiunile dintre cele două ţări, impulsionând creşterea pieţelor de acţiuni.

În acest context, indicele Standard & Poor's 500 a bifat, în 2019, o creştere de peste 28%, cea mai bună performanţă a coşului de acţiuni din anul 2013 şi până în prezent, în vreme ce indicele tehnologiei Nasdaq Composite a avut un salt chiar mai mare, de circa 35%, iar Dow Jones Industrial Average a urcat cu 22%.

În Europa, STOXX 600 s-a apreciat cu 23%, anul trecut, în timp ce, chiar dacă nu au urcat la maxime istorice, indicii DAX30 al bursei din Frankfurt şi FTSE100 al pieţei londoneze, au crescut cu 25% respectiv 12%, în anul tocmai încheiat.

• Tendinţă ascendentă "ca la carte" pentru toate coşurile de acţiuni ale BVB

În acest context, la Bucureşti, toţi indicii au urmat în anul tocmai încheiat un trend ascendent evident, definit de o secvenţă de maxime în creştere şi minime în creştere clare, conform Teoriei Dow.

Indicele BET a încheiat 2019 cu o creştere de circa 35,1% la 9.977,3 puncte, nivel pe care referinţa BVB nu l-a mai atins de peste doisprezece ani, în timp ce BET-TR a urcat cu 46,9%, până la 15.969,07 puncte, într-un an în care coşul de acţiuni ce include în structura sa şi dividendele acordate de emitenţii care-l compun a mers din maxim istoric în maxim istoric.

Cu un randament total (preţ şi dividende) de 90%, titlurile Nuclearelectrica (SNN) au fost acţiunile cu cea mai bună evoluţie din cadrul celor doi indici, cotaţia SNN dezvoltând pe parcursul anului o tendinţă ascendentă cu pantă abruptă, alimentată îndeosebi de situaţiile financiare în creştere raportate de companie, de dividendul cu randament de peste 10%, dar şi probabil de speranţele investitorilor ca producătorul de energie nucleară să acorde dividende suplimentare, ceea ce în final nu s-a întâmplat.

Acţiunile OMV Petrom (SNP) au avut o rentabilitate totală de circa 58% în condiţiile în care, după prima jumătate a anului, emitentul a raportat rezultate financiare în creştere semnificativă comparativ cu cele din 2018, evoluţie apărută îndeosebi pe fondul aprecierii preţului petrolului, ulterior cotaţia SNP urmând o traiectorie asemănătoare cu cea a pieţei în ansamblu, grupul petrolier fiind, de altfel, o altă companie ce are potenţialul de a intra în indicii FTSE Russell.

Şi cele două bănci cu prezenţă majoră în peisajul nostru bursier au livrat investitorilor randamente importante, în condiţiile unui complex de factori printre care rezultatele financiare bune, dividendele şi, în cazul TLV, a titlurilor acordate gratuit şi a răscumpărărilor de acţiuni.

Romgaz şi Fondul Proprietatea (FP) sunt alţi emitenţi care au pus umărul serios la ascensiunea indicilor BET şi BET-TR, în anul tocmai încheiat.

• Cu perspectiva eliminării pragului de deţinere la SIF-uri în prim-plan, indicele financiar a urcat cu 37%

Indicele BET-FI, ce include cele cinci SIF-uri şi FP, a cunoscut un avans de aproximativ 37% în 2019, evoluţie apărută şi în condiţiile în care, pe parcursul anului, Legea privind reglementarea fondurilor de investiţii alternative (FIA) a parcurs întregul proces legislativ, la finele lunii decembrie preşedintele Klaus Iohannis promulgând actul ce prevede, printre altele, eliminarea pragului de deţinere la SIF-uri.

Potrivit analiştilor, existenţa limitării deţinerilor la societăţile de investiţii financiare nu mai reprezintă în acest moment decât o frână atât în ceea ce priveşte evoluţia atât a acţiunilor SIF-urilor, cât şi în calea dezvoltării pieţei noastre în ansamblu.

Toate societăţile de investiţii financiare au marcat creşteri consistente ale cotaţiilor în 2019, avansurile fiind cuprinse între 82% pentru SIF Transilvania (SIF3) şi 23% pentru SIF Oltenia (SIF5), în timp ce preţul acţiunii FP, cel mai important emitent din BET-FI, s-a apreciat cu 37%, şi cu tot cu dividende, randamentul total al Fondului s-a ridicat la circa 47%, în anul tocmai încheiat.

Acţiunile emitenţilor ce compun indicele BET-FI au continuat să se tranzacţioneze în 2019 la discout-uri semnificative între preţ şi Valoarea Unitară a Activului Net (VUAN), la finalul anului cea mai redusă diferenţă dintre capitalizarea bursieră şi Valoarea Activului Net (VAN) aferentă lunii noiembrie, de 23%, fiind înregistrată de Fondul Proprietatea, totuşi peste obiectivul avut de Franklin Templeton, administratorul Fondului, de sub 15%.

• CCP.RO Bucharest - Contrapartea Centrală a pieţei noastre

Anul tocmai încheiat a adus înfiinţarea de către Bursa de Valori Bucureşti împreună cu o serie de parteneri din domeniul energetic şi financiar a CCP.RO Bucharest, societatea ce va funcţiona ca o Contraparte Centrală (CCP) în ţara noas­tră, entitate în absenţa căreia nu poate exista o piaţă prin care să se tranzacţioneze instrumente financiare derivate.

BVB este acţionarul majoritar al companiei, cu un aport de zece milioane de euro, reprezentând 59,52% din capitalul social al CCP-ului, aceasta reprezentând cea mai mare investiţie realizată de operatorul pieţei noastre de capital, în cadrul unui singur proiect.

Ţinta este creşterea rulajului de la BVB, iar în planul prezentat de conducerea bursei ce a fost aprobat de acţionari în luna ianuarie a anului trecut, se menţionează drept obiectiv, în scenariul de bază (cel căruia BVB îi atribuie cea mai mare probabilitate de apariţie), atingerea unei lichidităţi medii zilnice de 87,7 milioane, într-al zecelea an de funcţionare a CCP-ului.

• Şaptesprezece emisiuni de obligaţiuni la BVB şi doar o singură listare de acţiuni, pe AeRO

Şaptesprezece companii au lansat emisiuni de obligaţiuni pe care le-au listat la BVB atât pe Segementul Principal cât şi pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT), anul trecut, sumele atrase variind între 0,4 milioane de euro şi 500 milioane de euro, totalul ridicându-se la circa 860 milioane de euro (peste 4,1 miliarde de lei).

Prima companie care a venit la BVB în acest an cu titluri obligatare a fost Grup Şapte, pentru ca ulterior să apară şi alţi emitenţi între care Elefant Online, Ascendia, Implant Expert DSO - Clinicile Dentare Dr. Leahu, Autonom, instituţii financiare precum Alpha Bank, International Investment Bank, BCR sau BT Leasing Transilvania IFN, dar şi companii internaţionale precum NE Property BV (Olanda).

Avalanşa de listări de obligaţiuni de anul trecut de la BVB nu a fost acompaniată de un flux similar în ceea ce priveşte acţiunile.

În 2019, doar iHunt Technology (HUNT) a intrat în ringul de tranzacţionare al bursei noastre, pe AeRO, în urma unei listări tehnice prin care Cezar Stroe, directorul general şi fondatorul companiei a vândut, iniţial, 10% din acţiunile retailerului online şi producătorului de telefoane mobile.

• Numărul de tranzacţii - la cel mai redus nivel din 2003 până în prezent

Nu doar în ceea ce priveşte listările de acţiuni a suferit piaţa locală de capital în anul 2019. Tranzacţionarea, poate cea mai mare problemă a măruntei noastre platforme bursiere, este în declin.

La finalul anului, valoarea medie zilnică a acţiunilor tranzacţionate prin Sistemul Principal al BVB a fost de numai 38,69 milioane de lei, cu circa 30% sub cea din 2007, când rulajul mediu zilnic s-a ridicat la 55,21 milioane de lei.

Volumul total a coborât de la 14,234 miliarde de acţiuni schimbate în urmă cu doisprezece ani la mai puţin de jumătate, în 2019 fiind transferate doar 7,098 miliarde de titluri.

Mai mult decât atât, numărului tranzacţiilor realizate cu acţiuni prin Sistemul Principal al BVB a scăzut la numai 468.327 de schimburi, în anul tocmai încheiat, cel mai redus nivel din 2003, când au fost înregistrate 440.084 de transferuri prin acest segment al Bursei, conform datelor operatorului pieţei noastre de capital.

Este imaginea unei burse care, cu toate că în ultimii ani a oferit aproape constant rentabilităţi mari sau chiar excepţionale (cu mult peste dobânda bancară), ale cărei acţiuni în ansamblu se tranzacţionează la multiplii de evaluare mici (inferiori pieţelor din regiune) şi care găzduieşte companii defensive solide, ce plătesc dividende generoase (cu randamente printre cele mai mari din lume) se confruntă cu o lipsă cronică de investitori.

Bursa de Valori Bucureşti ia startul în 2020 într-un context preponderent favorabil. Noul Guvern pare să aibă în vedere piaţa de capital, reprezentanţii săi aducând în discuţie listări ale companiilor de stat precum Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti sau CEC Bank. Ţara noastră va trece în categoria pieţelor emergente secundare a FTSE Russell şi, chiar dacă acum nu îndeplineşte criteriile de lichiditate se preconizează că, într-un timp nu prea îndelungat, va deveni emergentă şi sub umbrela MSCI. Prin paleta de instrumente şi servicii facilitate de CCP se vor crea premisele pentru sporirea lichidităţii şi adâncimii pieţei.

Probabil, nu va fi suficient pentru o dezvoltare de amploare a BVB. Pieţele de capital, prin burse, înlesnesc finanţarea economiei, iar investitorilor le oferă posibilitatea de a-şi plasa resursele financiare în companii sau proiecte de pe urma cărora să obţină randamente superioare altor forme de plasament. În ţările din Vestul Europei şi chiar în unele din Europa Centrală şi de Est, participarea populaţiei la piaţa de capital, fie prin achiziţii directe de titluri financiare, fie indirect prin fonduri de investiţii sau ETF-uri, este aproape un sport de masă. La noi, sunt doar o mână de oameni pasionaţi care tranzacţionează la BVB, câteva fonduri de investiţii şi cele de pensii. În rest este linişte.

Investiţiile prin piaţa de capital se găsesc la periferia percepţiei populaţiei ţării noastre, iar antreprenorii arareori au în vedere finanţarea afacerilor prin mecanismele bursiere.

Indiferent de câte produse financiare complexe se vor lansa şi de categoria din care va face parte piaţa locală de capital, fără o prezenţă semnificativă în viaţa clasei de mijloc a populaţiei ţării noastre, şansele de dezvoltare a Bursei de Valori Bucureşti sunt dramatic reduse.